Cum să mă pregătesc pentru școala moto?

 
„Acuma trebuie și pre-pregătire, nu doar mă-nscriu?” Teoretic da, doar te înscrii, dar niște abilități minime sunt sănătoase și mai puțin costisitoare. Care sunt acestea, și care este atitudinea potrivită pentru școală?

Abilități
Cea mai importantă abilitate pentru mersul cu motocicleta este echilibrul pe două roți. Înainte de a veni la școala moto, de a cheltui 1 leu în această direcție, trebuie să știi să mergi pe bicicletă. „Bicicleta e pentru proști” ne mai spun unii clienți nemulțumiți, dar abilitatea de a-ți menține echilibrul pe două roți este dobândită în urma acestei activități sportive super simple. 
„Pot să obțin permisul moto și fără să știu să merg pe bicicletă?” Nu e imposibil, dar îți sunt necesare cel puțin dublul orelor de școală, numeroase căzături și pagube provocate motocicletelor. Deci costă mai mult decât normal: bani, timp etc.
Alte abilități speciale nu sunt necesare, nu e nevoie de jogging, judo sau gimnastică. E un plus dacă deții categoria B, pentru că înțelegi mai ușor rolul ambreiajului, dar condusul autoturismelor în prealabil nu este o condiție pentru mersul cu motocicleta.

Atitudine
Dorința de a învăța este esențială. Nu te aștepta ca cineva să-ți transfere din „cloud” abilități speciale în schimbul unei sume de bani. Ai răbdare, repetă exercițiile și bucură-te că ești pe motocicletă. Restul vine pe parcurs.
Dacă prima ședință pe motor nu a ieșit cum te așteptai, nu te demotiva, realitatea poate fi diferită de ce ți-ai imaginat. 
De asemenea, nu fi dezamăgit(ă) dacă alți elevi învață mai repede și se descurcă mai bine. Fiecare învață în ritmul său și important este să continui să conduci. În ce privește mersul cu motocicleta, intensitatea cu care practici este mai importantă decât vechimea „în domeniu”. 
La prima ședință instructorii nu au decât
o singură pretenție de la tine: odată ce ai pus motocicleta în mișcare, să îți poți ține echilibrul pe ea, la viteza de ralanti. 
Curaj? Nu. Bucurie îți trebuie!

Foto: Boby Doru, HeyMoto
Text: Alex Cercel

Horațiu Balint, Jiu-Jitsu Brazilian și Motociclismul

 

Printre interviurile wow de la HeyMotoMag introducem acum și unul cu un interlocutor marțial: Horațiu Balint, antrenor, sportiv de la 18 ani, centură neagră Jiu-Jitsu Brazilian, dublu vice-campion european și medaliat cu bronz la campionatul mondial. Horațiu a obținut permisul moto cu noi, acum 3 ani, și este singurul dintre prietenii săi care merge cu motorul tot anul, nu doar în sezon.

Ce ai câștigat cu moto?
În primul rând motocicleta m-a făcut mai conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu în trafic și de cât de fragilă poate fi situația.
În acest sens Jiu-Jitsu Brazilian seamănă mult cu motociclismul: atunci când pășești pe tatami și când te urci pe motocicletă trebuie să ai un anumit set-up mental - totul devine calculat și precis astfel încât să nu te pui nici pe tine în pericol și nici pe ceilalți. Dacă înțelegi asta, ai șanse mari să te dai până la adânci bătrâneți.

Ce motocicletă și pe unde?
Motocicleta mea este o Yamaha XT660Z Ténéré din 2008 și pot să spun pe scurt că e un adevărat tanc. M-am plimbat mult prin țară - Timișoara, Cluj, Brașov etc., dar cel mai mult mi-au plăcut drumurile neasfaltate. Competențele acumulate pe partea de off-road ajută foarte mult mersul pe șosea.

Îmi aduc aminte din școala moto de atmosfera degajată în care instructorii ne explicau diverse lucruri, iar asta m-a ajutat să creez rapid o conexiune între corp, minte și motocicletă.
De asemenea mi-a plăcut și faptul că am avut ore de enduro, motiv pentru care acum merg mai mult off-road decât on...

Încotro cu moto?
Îmi doresc să învăț cât mai mult, să îmi îmbunătățesc tehnica, astfel încât să nu mă ia nicio situație prin surprindere și să fiu cât mai confortabil pe motor din punct de vedere mental. Și în motociclism, ca în orice sport de performanță, cu cât îți dorești să fii mai bun, cu atât vei progresa mai mult. Recomand tuturor cursurile de perfecționare după terminarea școlii. Școala moto nu te face rider, cum nici școala de șoferi nu te face șofer.
Sper să acumulez câți mai mulți kilometri pe două roți și să ne vedem sănătoși pe drumurile patriei! ✌

Text și Foto: Horațiu Balint
Redactor: Alex Cercel

Review: hanorac moto John Doe

 
O marcă germană de îmbrăcăminte cu identitate dar, după cum o spune și numele, „necunoscută”. John Doe produce echipamente moto cu kevlar, și cu stil, din 2001. Astăzi vom analiza hanoracele lor moto și vom vedea dacă merită să cumpărăm ceva online de la ei, pentru că nu se mai găsesc în România de câțiva ani. Așa cum v-am obișnuit, review-urile noastre se bazează pe experiență personală și, nefiind sponsorizați, încă, sunt cinstite 😝 

Softshell Jacket2
Este un hanorac cu câte un as în fiecare mânecă. Așii sunt cele două materiale folosite la compunerea lui: windstopper la exterior și kevlar (fibre XTM) la interior. Materialul exterior reduce efectele vântului rece și oferă rezistență la ploaie. Materialul interior oferă rezistență la abraziune și acoperă întreaga suprafață a hainei, nu doar umerii și coatele. Accesorii: aerisiri cu fermoar sub brațe, buzunare pentru protecții de coate, umeri, spate (protecțiile nu sunt incluse), buzunar interior, fermoare rezistente la apă la exterior.

De ce se numește „2”? Pentru că aceasta este varianta îmbunătățită a vechiului model: gluga nu mai este cusută, ci este detașabilă (la drum lung vântul intra în ea și de asemenea șireturile ei se loveau de cască), iar mânecile se prelungesc cu manșoane prin care se poate scoate degetul mare (mânecile largi permiteau vântului să intre pe acolo).

Hanoracul Softshell de la John Doe poate fi purtat tot timpul anului: vara este cam greu în oraș, dar la drum lung nu ține cald, primăvara și toamna este foarte confortabil, iar iarna trebuie să mai aveți ceva gros pe dedesubt. Este extrem de rezistent la abraziune (da, am căzut cu el), destul de rezistent la ploaie (se îmbibă greu cu apă) și e accesibil ca preț (aprox. 1.200 lei). Costul este apropiat de al unei geci de calitate medie dar, spre deosebire de aceasta, John Doe are materiale premium în construcție!
Dacă ar fi să aveți o singură geacă moto cred că acest hanorac ar fi cea mai bună alegere. 

Hoodie
Este același hanorac John Doe, dar mai potrivit pentru mediul urban. La exterior are un strat din țesătură de bumbac, pentru o bună aerisire în timpul mersului, iar la interior, la fel ca și modelul Softshell, are un strat de kevlar. Bineînțeles că nu este rezistent la vânt și ploaie, dar este mult mai lejer de purtat vara. 

Hoodie menține croiala vechiului model Softshell (mâneci simple, glugă fixă cu șireturi lungi) ce îl face într-adevăr mai cool, dar și mai puțin practic la drumuri lungi.
O altă chestie cool este că acest hanorac vine și cu o variantă de croială specială pentru femei. 

Având prețuri apropiate de oricare altă marcă cunoscută de echipamente moto, dar cu materiale mult mai bune și cu un stil bine definit, ne întrebăm de ce nu este mai cunoscut acest brand. De ce un hanorac John Doe, când au apărut atâtea modele pe piață cu aspect asemănător și prețuri chiar mai mici? Foarte greu de zis în scris. Trebuie să-l încercați, fizic să comparați, trebuie să-l purtați... 

Foto: John Doe
Text: Alex Cercel

Viziera cu Pinlock nu se aburește niciodată! Doar când...

 
Dacă e să ne luăm după cum sună, cuvântul Pinlock nu face parte din fondul vechi de cuvinte al limbii române. Nici ăsta.
Totuși ce este, cum se folosește și, ca să nu fiți complet dezamăgiți, când se aburește?

Ce este?
Pinlock-ul este o folie rigidă de plastic ce se montează pe interiorul vizierei căștii cu ajutorul unei garnituri de silicon și a două nituri de plastic. Termenul englezesc de Pin (bold) se referă la cele două nituri, iar cel de lock (închidere, fixare) la faptul că folia nu se mișcă în timpul mersului sau al utilizării vizierei.

Acum, că am rezolvat acest mister etimologic, să vedem care este avantajul Pinlock-ului: împiedică aburirea interiorului vizierei în condiții de temperatură scăzută afară. Interiorul căștii nu are suficiente aerisiri pentru a elibera rapid căldura provocată de respirație și atunci aburul începe să urce din zona nasului spre frunte, blocând aproape complet vizibilitatea conducătorului.

A merge cu viziera deschisă pe frig sau pe ploaie este foarte neplăcut și nesănătos, așa că cei de la Pinlock au venit în întâmpinarea noastră cu soluția aceasta de tip „termopan”: viziera și folia captează între ele, cu ajutorul garniturii de silicon, o cantitate de aer ce își menține temperatura aproximativ constantă și împiedică aburirea.

Când se aburește?
În ciuda garanțiilor că „n-are cum” și „niciodată”, se mai întâmplă totuși să se aburească viziera cu tot cu Pinlock. Acest lucru se întâmplă mai ales în condiții de umiditate crescută în atmosferă și la temperaturi exterioare de 5-20 de grade Celsius. Aburirea începe din lateral de lângă ochi sau din dreptul nasului dar, foarte important, nu se extinde pe toată viziera și îți permite să vezi în continuare pe unde mergi, în proporție de cel puțin 80%!
În concluzie: viziera se aburește când plouă și e cald (20 de grade), când e lapoviță dar nu e ger (4-5 grade), mai mult în oraș decât la drum lung și, de asemenea, mai probabil se aburesc vizierele foarte curbate, ale căștilor adventure.

Mai merită?
Da, Pinlock își merită investiția. Se aburește rar, și chiar când acest lucru se întâmplă, păstrează circa 80% din câmpul vizual al motociclistului. Nu e perfect, asta voiam să vă spunem dar, în același timp, ceva mai bun nu există.
Deci, dacă puteți, Pinlock!

Foto: Pinlock
Text: Alex Cercel