Cele mai frumoase 5, de 125

 
Cea mai frumoasă perioadă trebuie să fie împlinirea vârstei de 16 ani. „Sweet sixteen” îi zice, și nu degeaba, pentru că atunci îți poți lua primul permis moto și începe „the cool 125 life”. Haideți să vedem care credem noi că sunt cele mai frumoase 5 motociclete de categoria A1 din acest an:

Locul 1, pentru design
Cel mai nou model, lansat chiar în această lună (februarie 2021), este Husqvarna Svartpilen 125. E wow, și când campania promo îl prezintă condus de o fată cu un skateboard prins pe ghiozdan, chiar că nu îți mai poți lua ochii de la el! Are același motor puternic de pe KTM 125 Duke, bine rodat de vânzările de până acum ale companiei austriaco-indiene, cu designul de café/scrambler popularizat de „săgețile” mai mari ale brandului Husqvarna (Vitpilen și Svartpilen). Peste acestea vin componente premium (suspensii, comenzi) și un preț pe măsură.

Locul 2, pentru popularitate
Dacă ești un băiat sau o fată de 16 ani din România, atunci sigur îți dorești o motocicletă cu aspectul unei super sportive. Nu e de mirare că una dintre cele mai vândute motociclete de A1, de pe teritoriul patriei noastre, este Yamaha R125. Dacă visezi la Moto GP, vrei să fugi de profesori când încearcă să te bage înapoi în clasă, și îți place să conduci cu bărbia pe rezervor atunci... Micul Albastru e pentru tine.

Locul 3, pentru originalitate
Știi sau nu știi despre ce e vorba, când o vezi pe stradă îți vine să exclami uh-uh-ah-ah, uh-uh-ah-ah și să sari în sus. După ce trece, te scarpini în cap și apoi te duci la prima tarabă cu banane ca să-ți vindeci stresul cu mâncare. Ce-o fi, ce-o fi? Poate fi doar Honda Monkey. Un 125 cu roți mici de 12'', dar cu o șa destul de înaltă și o poziție potrivită pentru condus prin... vegetație abundentă? Cine crede că e numai pentru vârsta copilăriei se înșală. Vânzările către adulți-copii sunt mult mai mari, iar pe această motocicletă s-au făcut raliuri de mii de kilometri precum Monkey Run, sau călătorii în jurul lumii precum cea a lui André Sousa - Ride That Monkey.

Locul 4, pentru agilitate
Dacă ar fi să alegem cel mai eficient tip de motocicletă pentru mediul urban, nu am sta prea mult pe gânduri pentru că poate fi doar unul singur: supermoto. Aprilia SX 125 se încadrează în profilul unui „villain” - e îngustă, înaltă, răcită pe apă, face față celor mai mici spații, celor mai înalte trepte, gangurilor de bloc, câmpurilor de moloz de lângă cartierele rezidențiale, livrărilor speciale și tuturor necesităților unei evadări. Dincolo de cotidian.

Locul 5, pentru raritate
După café, sport, funky, supermoto, trebuie să introducem și un naked în acest top. Suzuki GSX-S 125 este mai puțin văzut pe străzi decât ar trebui și asta datorită faptului că acest brand alunecă încet încet în umbră. Suzuki nu mai investește prea mult în noutate, iar ce are retro nu reușește să promoveze. Preferatul nostru ar fi modelul enduro TF125 dar, pe piața europeană, ia-l de unde nu-i.

Mențiune specială, pentru preț
Fără un design spectaculos, dar cu o alură de adventure tourer, cu un mic parbriz, și capacitatea de a te duce până la mare cu un minim de bagaje, trebuie să menționăm la final și SYM NH-T 125. Farurile led, roțile 19''-17'', rezervorul de 11 litri îl recomandă pentru orice călătorie. A, și prețul e cu aproximativ 50% mai mic decât al oricărui model de A1! 

Foto: Husqvarna Motorcycles, Yamaha Europe, Honda Romania, Aprilia, Suzuki Global, SYM Romania
Text: Alex Cercel

„Când nu îndrăznești”, studiu de caz pe FTR

Când nu îndrăznești, spui povești, nu scrii istorie. Aceasta e povestea Indian FTR 1200, o motocicletă cu potențial de legendă: a încercat să zboare spre Soare cu avântul unui Street Tracker din Lumea Nouă, dar și-a topit aripile în căldura corporației Polaris și a căzut pe pământ european sub forma unui Roadster. Nu e o poveste singulară, BMW a făcut la fel anul trecut când, vrând să trimită în lupta Cruiserelor Gigant un Cuirasat demn de Lumea Veche, a eșuat dându-i o alură americană. 

Indian a anunțat, printre noile modele din 2022, un FTR mai sportiv, mai potrivit orașului și serpentinelor. Acolo este de fapt mediul propice acestui naked/heritage/roadster, cum vreți să-i spuneți, acolo sus se poate dezlănțui motorul acesta de 1200cc și 120hp.
În 2022 va avea roți cu jante de 17'', ghidon mai îngust și hărți noi ale cutiei de viteze, pentru o tracțiune mai bună.

În 2018 acest Flat Tracker avea, pentru că era inspirat de cursele pe circuitele ovale de pământ, un ghidon lat (nepotrivit pentru oraș), roți de 19'' și 18'' (standardul în sport fiind 19-19), anvelope speciale Pirelli care semănau cu profilul celor de curse (dar care ofereau puțină aderență pentru potențialul motorului) și un bord electronic tip tabletă pentru modelul Race Replica. A, și două evacuări ce ieșeau, tipic, de sub motor prin dreapta roții spate.

Dar cum ar fi trebuit să arate de fapt în 2017, când cei de la Indian îl anunțau ca pe un meteorit ce avea să facă dintr-o nișă, un imens crater în piață? Prototipul pregătit de genialul designer Rich Cristoph avea următoarele: un ghidon lat de flat track, un far superb aproape la fel de lipsit de profil ca un number plate, un cadran clasic pentru vitezometru, ambele roți de 19'' și niște galerii de evacuare stil flat tracker/scrambler ce treceau pe sub pulpa dreaptă a pilotului. Acest prototip avea profilul motocicletei de curse FTR 750 și motorul de pe Scout 1200.

Din motive „de piață” s-a renunțat la tot ceea ce putea fi autentic în acest proiect. S-a ajuns la un compromis prost cu roțile, la un bord digital pe care nu l-a cerut nimeni, la un far bulbucat, la o tobă comună, „conformă cu normele” (deși cei de la Triumph au putut păstra sus galeriile Scrambler 1200), și la un motor nou, mai puternic, pe care, iar, nu l-a cerut nimeni.
La momentul lansării oficiale, din 2018, toți piloții Indian au spus că „e modelul de stradă cel mai apropiat de cel de curse” (?) și, ulterior, toți jurnaliștii care l-au testat au luat partea companiei, cum că „normele și omologarea au necesitat”... Aurea Mediocritas!

Ceea ce putea fi un motor potrivit pentru acte de huliganism urban, un getaway bike pentru jafuri de bănci sau de patiserii, a ajuns un roadster pentru cafegii. 
Și asta nu înseamnă că nu e un motor bun, înseamnă doar că e comun...

Foto: Indian Motorcycle
Text: Alex Cercel

Australia e-n jos, pe dreapta

Pe 10 februarie se lansează cea mai nouă carte a scriitoarei Anne-France Dautheville „L'Australie, c'est en bas à droite”, și va fi disponibilă francofonilor pasionați de călătorii în librăriile online.

„Australia e-n jos, pe dreapta”, scrisă recent, prezintă turul continentului făcut de autoare în 1975 pe un BMW R75/6. La doar doi ani după ce a devenit prima femeie care a făcut înconjurul lumii solo pe motocicletă, Anne-France pornește însetată de noutate, ca un pionier prin prerii, să descopere Terra Australis. Fundalul călătoriilor sale anterioare, „lumea bulversantă a relațiilor interumane”, se schimbă, iar noul drum trece prin imensitatea unei „lumi a rădăcinilor”, o lume primară, parcă dinaintea colonizării umane.

De ce o carte în limba franceză? Din două posibile motive: fie înțelegeți limba, fie prețuiți scriitorul. Călătorii moto s-au făcut de către zeci de mii de oameni, iar cărți s-au scris de către mii de entuziaști, dar puțini au reușit să armonizeze scrisul cu motociclismul. Aceștia nu au țintit Extraordinarul, dar au reușit să se apropie de Mit, și fiecare povestire a lor a devenit prețioasă.

Anne-France Dautheville este în primul rând o scriitoare și apoi o motociclistă. La fel ca și Ted Simon, a considerat mersul pe motocicletă cel mai frumos mod de a descoperi lumea, dar nu un obiectiv în sine. Reflecțiile rezultate din călătoriile ei își au alte surse decât sportul, iar sursele acestea interioare, necunoscute, fac din motocicliști scriitori.

Anne-France a scris peste douăzeci de cărți, dintre care patru despre călătorii pe motocicletă. Cea mai cunoscută este cartea sa despre turul lumii „Et j'ai suivi le vent”, publicată inițial în 1975 și reeditată în 2017. Despre această călătorie, care a consacrat-o, a vorbit și în România, în 2019, publicului Bucharest Adventure Travel Sessions. A fost un privilegiu să o primim în România, și o premieră chiar pentru Europa, având în vedere că nu este cunoscută publicului vorbitor de limba engleză, iar cărțile sale moto au fost traduse doar în limba spaniolă până acum.

Dacă ați ratat ocazia de a o întâlni pe Anne-France, puteți afla mai multe despre ea citind interviul acordat Danei Purgaru de la agenția națională de presă. Dacă vreți să aveți ocazia de a descoperi lumea precum Anne-France, puteți învăța limba franceză sau puteți începe să mergeți pe motocicletă... „Tout début est difficile.”

Foto: Éditions Payot, Anne-France Dautheville, Mihai Barbu
Text: Alex Cercel