YAMAHA NMAX 125: UNA CU ORAȘUL - DUAL MOTORS

Jun 25, 2021

„În direcția greșită”

 

O lectură de vară, una dintre cele bune despre călătorii moto, este „Going the wrong way”, 
a autorului irlandez Chris Donaldson. Ce are nou această călătorie față de alte povești cu motoare? În primul rând autorul nu ajunge unde își propune, nici măcar după ce schimbă ruta, în al doilea rând face toată această călătorie pe o motocicletă sport - un superb Moto Guzzi Le Mans, și în al treilea participă într-o cursă de iahturi transatlantică fără niciun fel de experiență. Perioada în care a călătorit este 1979 - 1981, cartea a apărut însă 2020 și se află acum la a doua ediție.
 


Cronologic vorbind, această carte umple golul dintre întoarcerea lui Ted Simon („Jupiter's Travels”) și plecarea lui Elspeth Beard („Lone Rider”). În plus, vă deschide o fereastră către lumea de atunci, cu atentatele din Belfast, revoluția islamică din Iran, amenințările arabe asupra Israelului, colonizarea forțată a Palestinei, frumusețea pură a Africii, corupția post-colonială, camaraderia navigatorilor pe oceane, diversitatea Americii de Nord și sălbăticia celei de Sud. Peste acestea autorul presară incorectitudine politică, consum de stupefiante, umor englezesc și povești de dragoste.

De ce „În direcția greșită”? Pentru că tânărul Chris a vrut inițial să plece în Australia, inspirat de un articol de ziar în care se spunea că un tip a reușit să ajungă acolo pe motocicletă. În ciuda opoziției părinților și prietenilor, Chris se aruncă în necunoscut, pe un motor nepotrivit. Nici nu apucă să părăsească insulele britanice când află de la televizor de revoluția iraniană. Ruta Hippie, pe care au bătătorit-o mii de occidentali în anii '60-'70, ce trecea prin Balcani, Turcia, Iran, Pakistan, India, către insulele din Sud-Estul Asiei, era acum închisă. 



Chris pleacă totuși spre Balcani, se învârte prin Orientul Mijlociu, prin zone de război, apoi se hotărăște să treacă în Egipt și să traverseze Africa, pe ruta Orientală. Campează în umbra piramidelor, se bucură de frumusețea și simplitatea oamenilor de pe malurile Nilului și se alătură unei caravane pestrițe pentru a traversa Sahara. Tineri olandezi și danezi cu dube Volkswagen, englezi cu un Land Rover și americani de vârsta a treia cu un Datsun de oraș, fac cu toții eforturi supraomenești ca să împingă zilnic vehiculele prin nisip, dar se bucură și de nopțile magice din deșertul Nubian. 

Traversarea Africii a fost pentru autor o hărțuire continuă, o experiență care l-a epuizat, dar care l-a și călit până la finalul ei. Ajuns în Africa de Sud fără bani și fără posibilitatea de a continua spre India, se înscrie, la cacealma, ca membru al echipajului într-o cursă transoceanică. Destinația finală era Rotterdam, dar sponsorul echipei, o companie de transport, îl ajută să-și livreze motocicleta: „ - Unde?” „- În, mm... State?” Și așa începe, spre disperarea părinților, a doua parte a acestei călătorii fără țintă. Se gândește la sudul Americii de Sud, dar după câteva aventuri diverse, și aventuri cu „diverse”, sfârșește, bolnav și fără bani, în Bolivia. Printr-o telegramă cerșește unui prieten posibilitatea de a se întoarce acasă, promițându-i „cartea”.
Abia anul trecut a apărut cartea și abia anul acesta, după ce va participa la Overland Event, autorul va pleca în sfârșit spre Australia. Niciodată nu e prea târziu...

Jun 15, 2021

Urban, la fix: ghete moto TCX

 
Un nou review marcat cu eP, de la „experiență personală”, și nu cu P, de la „publicitate”. 
Modelul pe care îl analizăm astăzi este TCX Mood, denumit Street Ace până anul trecut. După o utilizare intensă, de peste patru sezoane, putem spune că aceste ghete sunt „prima alegere” când vorbim de echipament moto de stradă. 

TCX (Torsion Control System) este o marcă italiană de cizme, ghete și pantofi sport pentru motocicliști. Compania din Treviso a început producția de cizme sport și motocross sub denumirea de Oxtar în 1999, a continuat cu rebranding-ul TCX în 2007, inițiind curentul „ghetelor urbane”, apoi și-a sfârșit independența în componența gigantului Dainese, în 2020.

TCX Mood este modelul de bază dintr-o gamă diversă de încălțăminte urbană
Aceste ghete au trecut prin face-lift-uri repetate de-a lungul anilor, însă și-au păstrat robustețea: sunt întărite la vârf, călcâi, glezne, și sunt, pe toate laturile, foarte rezistente la abraziune. Talpa este rigidă, obositoare la mers îndelungat pe jos, dar se comportă extrem de bine în caz de comprimare laterală sau longitudinală a labei piciorului. Ghetele au fost tot timpul rezistente la apă, iar acum vin standard cu membrană gore-tex.

Puncte slabe? Talpa se poate dezlipi după doi ani, șireturile sunt subțiri și cer timp pentru slăbire și descălțare. De asemenea fiind închise la culoare și întărite, aceste ghete sunt destul de călduroase vara. 

Pot spune că, după patru sezoane în care le-am tocit talpa, le-am lipit la cizmărie și le-am schimbat șireturile, încă le mai folosesc. Pentru zile de Duminică însă, am cumpărat o pereche nouă.

Foto: TCX Focus on Boots
Text: Alex Cercel

Jun 8, 2021

„La ce să fiu atent(ă) la examen?”

 
Având în vedere succesul articolelor cu o întrebare în titlu, față de orice alt subiect analitic, ne-am hotărât astăzi să răspundem încă unei chestiuni populare.
Cheia unui examen reușit ar fi „rutină și răbdare”. Detalii în cele următoare:


Proba de Poligon - Rutină
Greu să fii calm(ă) în ziua de examen, așa că traseul de examen în poligon trebuie repetat de mai multe ori până la dezvoltarea unei rutine. Toate manevrele trebuie exersate, inclusiv împingerea  motocicletei la start, oprirea motocicletei, sprijinirea pe cric și coborârea la final. Când o anume parte a traseului nu este exersată suficient apar bâlbâielile, care, potențate de emoții, pot duce la o greșeală eliminatorie.
Timpul nu este un factor de stres: 3'30'' sunt suficiente pentru a efectua traseul complet, la categoriile A, A2, și arhisuficiente la A1.

Trei zone necesită o atenție sporită în poligon: 

  1. Plecarea în slalom - aici se poate greși destul de ușor pentru că zona de start desemnată de liniile punctate este destul de apropiată de zona de slalom. Cei care greșesc aici ratează ultimul jalon din cele cinci.
  2. Numărarea „opturilor” - a mai scăzut în popularitate, dar a fost mulți ani cea mai des întâlnită greșeală. Din cauza emoțiilor cei care numără în gând pierd șirul „opturilor”. Un opt în plus sau în minus ne face să ne încadrăm la rubrica „nerespectarea traseului”. Numărați cu voce tare.
  3. Întoarcerea - o greșeală subtilă, penalizată destul de des de examinatori în ultimul timp, este încheierea primei ture a traseului (venind cu mâna stângă ridicată) și începerea celei de a doua (proba de viteză și evitare de obstacol) fără a ne încadra exact pe centrul celor două culoare cu linii punctate (zona de final și de start). Un viraj luat prea în scurt este considerat eliminatoriu.


Proba de Conducere pe Drumurile Publice - Răbdare

După promovarea probei de poligon urmează relaxare și, imediat ce urcăm pe motocicletă, din nou surescitare. Majoritatea celor care dețin categoria B doresc să „rezolve” repede traseul: se grăbesc să treacă de intersecții semnalizate cu „cedează trecerea”, se grăbesc să treacă de zebre înaintea pietonilor. De asemenea, majoritatea elevilor ezită să frâneze într-o situație în care sunt surprinși de apariția unui pieton, sau a culorii galben la semafor. Ei nu aleg conștient „neacordarea de prioritate” dar ajung să o „prefere” din lipsa exersării opririi cu pasager și din lipsa exersării răbdării. Proba de traseu durează 25'.

Două zone necesită atenție sporită în trafic:
  1. La intersecții - în situația de cedare de trecere aveți mai multă răbdare în condiții de trafic aglomerat.
  2. La trecerile de pietoni - atenție sporită, decelerați (nu trebuie să și frânați), „scanați” ambele laturi ale zebrei. Într-o situație în care nu știți dacă pietonul va traversa sau nu, mai bine opriți.
Baftă! Din prima să absolviți!

Jun 3, 2021

RAM vs. QUAD

 

A venit vara, așa că astăzi servim un subiect de vacanță. Fie că ne rătăcim la un moment dat și avem nevoie de o hartă deschisă pe ghidon, fie că trebuie să ajungem la o adresă exactă prin labirintul urban, din când în când trebuie să scoatem telefonul din buzunar.
Ce dispozitiv de montare a telefonului pe motocicletă este mai bun? Analizăm RAM Mounts și Quad Lock, pentru că sunt cele mai cunoscute și, coincidență sau nu, pentru că doar pe acestea le-am folosit.

RAM
Arată ca o „gheruță” sau ca un „X” și prinde telefonul în poziție verticală. Suportul este destul de rigid dar, în urma unor „plângeri” online, producătorul a adăugat o prindere elastică ce oferă clienților o asigurare în plus că telefonul nu le va sări de pe ghidon. Sistemul se poate monta pe ghidon, oglindă, sau alte bare de pe bordul motocicletei. 
➕Plusuri compatibil cu diferite modele de telefoane, mici sau mari, dar și cu alte dispozitive GPS; sistemul cu braț și bilă este foarte solid și versatil.
➖Minusuri volum mai mare pe ghidon, la unele telefoane „gheruța” apasă pe butoanele de sunet sau de închidere; telefonul se prinde folosind ambele mâini.

QUAD
Arată ca un „+” care se îmbină cu carcasa telefonului. Prinderea este rigidă, se poate folosi o singură mână - „clapeta” permite eliberarea foarte rapidă a dispozitivului. Sistemul se poate monta pe ghidon, brațul oglinzii sau pe alte bare de pe bordul motocicletei. 
➕Plusuri volum mic; telefonul poate fi montat vertical sau orizontal (Landscape/Portrait); ușor de eliberat cu o singură mână.
➖Minusuri
 trebuie achiziționată o carcasă Quad Lock pentru telefonul pe care doriți să îl montați pe bord; montarea este mai grea decât în videoclipurile publicitare: „+” -ul de pe ghidon nu se îmbină atât de ușor cu cel de pe carcasă.

Datorită faptului că dețin un singur tip de dispozitiv pentru hărți, am considerat că varianta cea mai bună ar fi o combinație RAM-QUAD: prinderea pentru oglindă și brațul de la RAM Mounts, plus adaptorul cu bilă și carcasa de telefon de la Quad Lock. Mai rămâne de stabilit unde să plec în vacanță.

Foto: RAM Mounts, Quad Lock
Text: Alex Cercel