Iar ați căzut pe „click bait”, titlul o spune ca și cum ar fi probleme mari, dar nu-i așa. Oricum, începem acest „review” pentru Yamaha Ténéré 700 cu minusurile, ca să-i mulțumim mai întâi pe cârcotași și pe cei care, dintr-un motiv sau altul, nu pot avea această motocicletă 😝Cele scrise aici se bazează pe 2 ani și 12.000 km de condus, on și off road, inclusiv 2 ierni fără zăpadă.
Primele lucruri observabile, fără a fi nevoie de prea mulți kilometri sunt: înălțime mare (875 mm la șa) și centru de greutate plasat sus, ceea ce face ca orice balansare pe loc să transfere considerabil greutatea motocicletei pe un picior sau pe celălalt. De asemenea, fiind o motocicletă înaltă, odată scăpată, se întinde pe jos ca o clătită (de 205 kg) și e greu de ridicat, indiferent de metoda folosită. Din dotarea standard lipsesc mânerele pasagerului, portbagajul sau orice bucățică de metal pe coadă, de care să poți apuca când o ridici.
Parbrizul este scurt. Ai putea crede că o motocicletă înaltă are un parbriz pentru oameni înalți, dar nu, nu are, și vântul îți vine direct în ochi. Au apărut destul de multe piese after-market pentru acest model, dar parbrizele mari par exagerate, așa că, pus să aleg între stil și confort am ales stilul, și am rămas cu originalul.
Martorul de treaptă dă eroare. Pe bordul digital al motocicletei martorul de treaptă de viteză nu mai afișează treapta 4. În titlu anunț că sunt capabil să vă spun și „de ce”, dar nu știu. Din senin.
Martorul de rezervă te stresează. Cele șase liniuțe ale gradului de umplere a rezervorului îți oferă o stare de confort la început. După 100 km dispare prima liniuță: „He-he! Au calculat japonejii greșit! Ziceau că faci 300 cu un plin, dar uite... cât mai e!” După încă 100 km, îți dispar celelalte cinci liniuțe și zâmbetul: „Oare... cât mai am de fapt?” Se pare că din cei 16 litri ai rezervorului, rezerva este de 4. Un suedez, nu un cercetător, a reușit să ajungă la limita superioară a stresului, rulând 95 km cu liniuța de rezervă intermitentă. Deci te trec toate transpirațiile dar, are autonomie de 300 km.
și chiar bine, este un Ténéré pe teren. Pe drumuri de pământ, pietriș etc., fără mari sărituri, motocicleta are o ținută foarte bună, se simte ca pe asfalt, iar poziția de condus în picioare e absolut naturală și confortabilă.
Pe autostradă motocicleta rulează fără efort cu pasager și bagaje la 130 km / h, iar consumul se duce spre 4.
În mediul urban consumă 5,5 l / 100 km. Tot în acest mediu frânele și suspensiile se simt cam moi. Am observat asta, ca orice adventure rider serios care merge mai mult pe asfalt. Totuși nu am să o iau pe calea revizuitorilor, revizioniștilor sau ...un cuvânt similar, de pe Youtube, și să cânt melodia cu „suspensiile sunt proaste”, pentru că nu sunt un așa mare pilot ca ei înșiși, înșile sau... un cuvânt similar. Suspensiile sunt suficiente dacă nu ești Pol Tarrés, iar discurile de frână sunt mai mici pentru a fi utile off-road. Ténéré nu este destinată filtrării cu viteză a benzilor prin oraș. Mai potrivit pentru astfel de condus, și mai ieftin, este tourerul Yamaha MT-07 Tracer, dotat cu același motor și având aceeași căluți (72, frumoși).
Alte lucruri faine la Ténéré? Ambreiaj și accelerație pe cablu, fără riding modes și, bineînțeles, prețul mai mic, ceea ce a făcut din acest model un succes incontestabil în vânzări. În aceeași clasă, mijlocie, nu are concurență.
KTM 790? Înzestrat mult mai bine și, dacă ne uităm la cifre, învingător la puncte la toate categoriile - produs doar doi ani, învins de vânzări. Aprilia Tuareg 660 - noua amenințare, mai dotată și mai scumpă? Cred că Ténéré va rămâne zen și în fața ei. Simplitatea, fiabilitatea sunt atuurile sale și designul 100% reușit, ce îi conferă identitate.
Text și Foto: Alex Cercel