„În Croația m-a călcat un concurent și mi-a fisurat bazinul. După două săptămâni, în România, am venit în cârje la motocicletă, am concurat așa și tot am ieșit campion național. Anul trecut la etapa Cupei MACEC de la Brăila am participat fără să am posibilitatea să mă antrenez. Am căzut, m-am lovit de parapeți, am luat startul din nou și am reușit să ajung pe doi” ne povestește Andrei Popa, Campion Național la Speedway, într-un interviu exclusiv HeyMotoMag.
Astăzi discutăm despre sacrificii și perseverență într-un sport spectaculos care merită salvat în România. Piloții concurează pe motociclete cu metanol, fără frâne, ating 100 km/h în 2 secunde și fac, pe suprafețe de pământ, 4 ture în mai puțin de 60 de secunde!
Speedway fără susținere
„Singurul stadion omologat de speedway a rămas cel de la Brăila. La București baza sportivă „Metalul” este proprietate privată și nu ne putem antrena nici în chirie, iar la Sibiu, pe locul stadionului „Voința” vor fi construite blocuri” ne spune Andrei despre starea speedway-ului de la noi. „Ar ajunge și un teren cu o pistă de zgură, undeva în câmp, fără parapeți, fără tribună, pentru a ne antrena, dar nimeni nu-l poate realiza...”
„Am un vis”
Sunt din Brăila, dar m-am mutat în București pentru a avea mai multe perspective. Sunt legitimat la CSTA din capitală, dar și la Świętochłowice, în Polonia, și Žarnovica din Slovacia, club cu care am obținut locul patru în Extraliga. Deoarece nu avem pistă în București mi-am direcționat toate resursele pentru drumurile spre antrenamentele din străinătate. Din Polonia se dă ora exactă în speedway-ul mondial iar șansa mea este să fiu preluat de un club mare de acolo. Vreau ca în maximum 4-5 ani să mă calific la cupa mondială și să concurez cu cei mai buni.
Când îți dorești ceva nimic nu te poate opri, iar visul meu este să fiu campion mondial!
Subvenții pentru speedway
„Deplasările reprezintă cel mai mare cost acum. Deși eu am parte de aproximativ 5 antrenamente pe an, iar elita de 180 - 200 (!) eu îi înving în manșe pe unii dintre cei care își permit să se antreneze atât. Am un buget minim de 1.000 de euro / săptămână de antrenament dar, pentru a face performanță la nivel mondial mi-ar trebui, practic, unul de 40 de ori mai mare. Sunt sprijinit financiar de Școala de Șoferi Băneasa, unde și lucrez ca instructor moto pentru a mă susține, de mama mea care lucrează în Anglia și de tatăl meu care lucrează într-un service auto din Brăila.”
„Am speedway-ul în sânge”
Totul a început cu tatăl meu, care concura la dirt-track pe Stadionul Municipal din Brăila. De mic am stat printre motociclete. Alți copii plângeau din cauza zgomotului prea mare, eu plângeam când mă luau de acolo. Am început să merg direct pe o motocicletă de speedway de clasa cea mai mare, 500cc, pentru că altceva nu se găsea pe-atunci. De-aceea nici nu sunt atras de motocicletele de stradă. Speedway-ul îl am în sânge!
În ultimii opt ani am câștigat de patru ori campionatul național la juniori, am fost de două ori vicecampion la seniori și acum sunt dublu campion național.
Text și Foto: Andrei Popa #162
Redactor: Alex Cercel